Este România o țară săracă?
România este adesea percepută ca o țară săracă, iar această imagine este întreținută de diverse discursuri publice și mediatice. Totuși, realitatea este mult mai complexă și merită analizată cu atenție. Este această etichetă justificată? Sau este vorba, mai degrabă, despre o tendință de a nu subestima și a ne victimiza?
Percepția sărăciei și realitatea economică
La prima vedere, indicatorii macroeconomici ar putea susține această percepție. PIB-ul pe cap de locuitor, de exemplu, este sub media Uniunii Europene, iar disparitățile (deosebirile) regionale și sociale sunt semnificative. Cu toate acestea, există și semnale pozitive care contrazic această imagine. România are un consum ridicat de bunuri și servicii, supermarketurile sunt solicitate la maxim, iar autostrăzile sunt aglomerate indiferent de sezon. De ce această contradicție?
Un posibil răspuns ține de fenomenul numit „polarizarea economică” , în care o parte a populației se bucură de prosperitate, în timp ce alta rămâne în urmă. Astfel, deși există categorii de persoane cu dificultăți financiare, imaginea unei națiuni sărace este exagerată.
Meteahna văicărelii
Una dintre trăsăturile culturale care alimentează percepția negativă este tendința de a ne plânge și de a ne victimiza. Această meteahnă este adânc înrădăcinată și se manifestă în discursurile despre lipsuri și neajunsuri. Dar cui folosește această văicăreală? În loc să stimuleze schimbarea și optimismul, ea alimentează sau stă blocată într-o de resemnare colectivă.
Cifre care contrazic mitul sărăciei
Statisticile arată că românii sunt pe primul loc în Europa în ceea ce privește deținerea de locuințe – majoritatea populației deține proprietăți personale, un indicator puternic al stabilității economice. În plus, consumul ridicat de alimente și creșterea numărului de mașini de lux sugerează o economie în plină mișcare. Călătoriile, atât sezoniere, cât și extrasezoniere, subliniază că românii prioritizează vacanțele, calatoriile și sunt dispuși să investească în ele.
Forța de muncă și importul din Asia
Deși se discută despre lipsa locurilor de muncă, România importă forță de muncă din Asia pentru anumite sectoare, servicii. Acest fenomen subliniază o problemă structurală – deficitul de personal calificat sau disponibil pentru anumite meserii, servicii. În acest context, sintagma „vrei mai mult, muncești mai mult” devine relevantă, sugerând că există oportunități pentru cei dispuși să le valorifice, dar…., ne plângem că suntem săraci?
Suntem cu adevărat săraci?
Răspunsul nu este simplu. Dacă ne uităm la medii și la extreme (bogați, medii, săraci) România nu este cea mai săracă țară din Europa. Există inegalități, dar și semne clare de prosperitate. Discuția despre sărăcie ar trebui să treacă dincolo de stereotipuri (banalități, lamentări) și să se pună accent pe soluții: educație, dezvoltare economică și combatere a inegalităților.
În concluzie, România nu este o țară săracă, ci o țară cu provocări și potențial. Eticheta de „săraci” este mai degrabă o percepție influențată cultural decât o realitate absolută. Important este să ne concentrăm pe valorificarea resurselor și a oportunităților, pentru a depăși aceste clișee și a construi o societate mai echitabilă și prosperă. Zeci de mii de tineri, posesori a unor diplome de absolvire, preferă să trăiască la limita de subzistență cu ajutor social, șomaj sau din beneficiile părinților, iar anumite sectoare, servicii sunt ocupate de personal importat din Asia. (by AsimineiN-29.12.2024)
