”Nu am timp”
-de n.m.a.
De câte ori nu ați spus sau auzit fraza aceasta: „Nu am timp”? Sună ca o scuză respectabilă, aproape ca o sentință definitivă. Dar adevărul este altul: nu e vorba că nu avem timp, ci că nu avem priorități clare.
Timpul nu se fabrică în fabrici și nu se vinde la farmacie. Fiecare dintre noi primește, zilnic, aceleași 24 de ore. Einstein, Shakespeare, Brâncuși, dar și vecinul de la trei — toți au avut exact aceeași monedă de schimb: ziua de 24 de ore. Diferența a făcut-o felul în care au cheltuit-o.
„Nu am timp” devine, de fapt, un alt mod de a spune „Nu e important pentru mine acum”. Spui „nu am timp să citesc”, dar știi perfect câte episoade are serialul tău preferat. Spui „nu am timp de sport”, dar reciți pe de rost scorurile de la meciurile de săptămâna trecută. Nu lipsa timpului e problema, ci felul în care îl risipești.
Vestea bună? Puterea e la tine. Data viitoare când vrei să spui „Nu am timp”, încearcă să spui: „Nu e o prioritate pentru mine”. Dacă fraza sună fals sau dureros, înseamnă că te-ai trezit, înseamnă că ai găsit ceva care chiar merită să devină prioritate.
Timpul nu îl poți înmulți, dar îl poți investi. Și exact asta face diferența dintre o viață trăită la întâmplare și una trăită cu sens.
